ÎNTELEPTII ÎNCA ÎL CAUTA SI ÎL GASESC PE ÎMPARATUL

Magii se inchina Nelu Urs

…iata ca au venit niste magi din rasarit la Ierusalim  si au întrebat: „Unde este Împaratul de curând nascut al iudeilor? Fiindca I-am vazut steaua în rasarit si am venit sa ne închinam Lui.”  […] Si iata ca steaua pe care o vazusera în rasarit, mergea înaintea lor, pâna ce a venit si s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au vazut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casa, au vazut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fata la pamânt si I s-au închinat; apoi si-au deschis vistieriile si I-au adus daruri: aur, tamâie si smirna. În urma, au fost înstiintati de Dumnezeu în vis sa nu mai dea pe la Irod, si s-au întors în tara lor pe un alt drum.  – MATEI, 2.1-12

DUPA CUM E OBICEIUL si practica dreptului în America, am fost înstiintat de catre biroul serifului sa ma prezint la Judecatoria orasului pentru a urma procedura de a fi ales (sau nu) intre juratii unui proces. Si, în câteva zile, a urmat procedura standard. Dar, ceea ce vreau sa spun acum nu se refera la chestiunea de care am pomenit, ci la un mic dar foarte semnificativ  amanunt pe care l-am observat  în sala de judecata – prezenta plina de prestanta a magistratilor.

…Tot în  acele zile pe o felicitare am vazut  o  propozitie care te pune pe gânduri Continue reading “ÎNTELEPTII ÎNCA ÎL CAUTA SI ÎL GASESC PE ÎMPARATUL”

În inima ta, sa ridici un altar Domnului!

“Adu ca jertfa lui Dumnezeu multumiri si împlineste-ti juruintele facute Celui Preaînalt. Cheama-Ma în ziua necazului, si Eu te voi izbavi, iar tu Ma vei proslavi!”

                          PSALM 50

Domnul a zis lui Moise: … „Sa-Mi ridici un altar de pamânt, pe care sa-ti aduci arderile de tot si jertfele de multumire, oile si boii.

EXOD 20.24

OMULUI NEEDUCAT îi lipseste sentimentul multumirii. Acest sentiment trebuie cultivat si învatat înca din anii copilariei. E e o stare pe care omul n-o primeste pe cale naturala, el trebuie s-o deprinda, sa învete si  sa constientizeze,  sa cântareasca pentru ce anume  si cum trebuie sa aduca multumiri.

Parintii învata copilul sa spuna  “Multumesc”. Pentru început, copilul nu doar ca nu prinde întelesul cuvântului, dar nici rostul acestuia pe care îl va percepe adesea si ca pe o necesitate la recompensa dorita. De aceea,  parintii îsi ajuta copiii si-i întreaba încurajator “- Cum spui, draga?”, atunci când primeste o jucarie sau ceva dulce, o bomboana, o ciocolata sau un biscuit;  “– Multumesc...” bâjbâie cuvântul magic, micutul lor, cuvânt pe care cu timpul îl va deprinde, îl va întelege si îl va si folosi daca i-a fost predat cu succes.

Asadar, este cât se poate de normal si faptul ca Dumnezeu sa-i învate pe copiii Lui, temeinic,  cum trebuie sa multumeasca Tatalui lor care, din iubire, le împarte multe daruri.

Ca un parinte responsabil si bun, Dumnezeu a dat prin Moise, Legea – Cele zece porunci si Cuvântul învataturilor Sale –,  pentru orice om venind în aceasta lume. Si, imediat dupa Cele zece porunci, în Exod 20.22-24 [… “Domnul a zis lui Moise: … „Ati vazut ca v-am vorbit din ceruri. Sa nu faceti dumnezei de argint si dumnezei de aur, ca sa-i puneti alaturi de Mine; sa nu va faceti alti dumnezei. Sa-Mi ridici un altar de pamânt, pe care sa-ti aduci arderile de tot si jertfele de multumire, oile si boii.”  …] este unul dintre primele cuvinte care fac referire la pretentia lui Dumnezeu de a i se aduce jertfe de multumire. Altfel, fara aceasta revelare  si descoperire prin Duhul Sfânt –  si înregistrate de slujitorii Sai în Cuvântul Bibliei prin  grija  lui Dumnezeu –, omul n-ar avea de unde sa stie ce si cum sa aduca multumiri ca jertfa dupa voia Domnului. Continue reading “În inima ta, sa ridici un altar Domnului!”

Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama!

Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama (…)  Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele.   (…) ci întelegeti care este voia Domnului.   (…)   Vorbiti între voi cu psalmi, cu cântari de lauda (…)  Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.“      EFESENI, 5.15-20

Congresul Batistilor din USA si Canada  – ZIUA A DOUA  – Sâmbata, 1 Septembrie 2012

 

MESAJUL DOMNULUI  – transmis prin pastorul Sebi RUSU (pastor la Biserica Baptista din Portland)

Mottoul Congresului este “Marturisind lucrarile Domnului  în fiecare generatie” si  doresc ca pe fiecare dintre noi Duhul Sfant a lui Dumnezeu sa ne umple, cu pace si marturie.  Daca aici falimentam,  in a-L  marturisi pe Domnul si Mantuitorul nostru, am falimenta total. Putem avea mari realizari, titluri, functii, pozitii, dar daca aici falimentam, in a duce mai departe mesajul evangheliei copiilor si tinerilor nostri, situatie e o adevarata  catastrofa.

RASCUMPARATI VREMEA, CACI ZILELE SUNT RELE

Acum am dori ca Domnul sa ne vorbeasca  prin pasajul din EFESENI, 5:15-20.

Viata este o competitie care se desfasoara intr-un ritm alert. Invatam multe din mers.  Cand am intrat pentru prima data intr-un lift, aici in Statele Unite nu stiam ca este un buton pentru inchiderea usilor. Dar am vazut cum o doamna a apasat acel buton. Nu vi s-a intamplat sa trebuiasca sa asteptati 10 minute si sa vi se para ca e o ora? Parca timpul s-a dilatat, nu-i asa?

Dar acum timpul pare a fi mult comprimat si am dori sa ingramadim o sumedenie de activitati, intr-un timp estrem de limitat. Nevoia fiintei umane e aceea sa umple toate secundele cu activitati si, daca cumva n-am reusit ne simtim inconfortabil, chiar si vinovati.

Apostolul Pavel mai intai creeaza cadrul, pentru ca apoi sa spuna direct: “Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele.” Dar nu sunt rele dpdv material, mu la asta se refera Pavel, caci astazi  avem multe lucruri, bogatie si belsug, traim case de invidiat, masini nemaipomenite, dolari in banci si conturi de banca. Spunea cineva ca 5% dintre cei mai bogati  oameni sunt Continue reading “Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama!”

Ce model de mama preferi?

George Danciu

Text adaptat dupa predica pastorului Nelu Urs  – Hickory, NC – 13 Mai 2012

Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot.LUCA, 17.32

Atunci Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credinta Ta; faca-ti-se cum voiesti.” Si fiica ei s-a tamaduit chiar în ceasul acela.

                                                                                       MATEI, 15.28

 

NEVOIA DE MODELE

Oamenii îsi aleg diferite modele, dintre oamenii cunoscuti si care le-au atras privirea si s-au si bucurat de aprecierea lor, în  functie de ceea ce au vazut sau ceea ce cred despre ele. Modelele, ipotetice sau nu, pot fi persoane publice, din arta  sau din sport, din sfera politica sau din mass-media, din mediul lor de instruire sau din societatea din care fac parte, sau din orice alta parte a societatii, lumii de astazi sau din vremuri apuse.

Dar, astazi, sa supunem observarii si analizei doua mame celebre, femei din popoare diferite, dar care ne-au ramas ilustrate de Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, Biblia, pentru lucrurile extraordinare pe care le-au facut. Sa le observam în paralel, sa vedem prin ce contrasteaza ele. Sa vedem cum s-a putut întâmpla ca cineva sa aiba toate premisele sa-si atinga scopul vietii, si sa n-o faca, iar altei persoane sa-i stea toate lucrurile împotriva, dar sa reuseasca ceea ce parea imposibil pentru ea.

Nevasta lui Lot si Femeea cananeanca

1. Starea acestor mame, înainte de  a-L întâlni pe Domnul Dumnezeu, într-un mod decisiv

Exista o dorinta fierbinte pe care a pus-o Dumnezeu în fiecare femeie: aceea de a fi mama. În mod natural, orice femeie are un extraordinar simt matern pe care Dumnezeu a hotarât sa-l aseze în inima fiecarei mame.

Poate o femeie sa uite copilul pe care-l alapteaza si sa n-aiba mila de rodul pântecelui ei? Dar chiar daca l-ar uita, totusi Eu nu te voi uita cu niciun chip: Iata ca te-am sapat pe mâinile Mele, si zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!(Isaia, 49.15-16)

Dumnezeu însa, nu ne uita, dar vedem ca în zilele noastre sunt multe mame care nu doar ca uita de copilul ei, dar nu-l iubeste, nu-l hraneste si nu-l îngrijeste si, sunt multe cazuri de  mame care-si ucid copiii! S-a denaturat mult natura umana, pacatul mostenit, dar  si întunerecul si pacatele în care traiesc le-a degradat în asemenea masura încât deseori omul îsi tradeaza conditia pentru care a fost creat de Dumnezeu.

(.) Pentru a ne putea apropia de femeia cananeanca, sa vedem mai întâi, cine erau canaanitii? Erau  poporul din tara Canaan (promisa lui Avraam si urmasilor sai), iar Dumnezeu le zisese ca trebuie sa-i nimiceasca pe toti, însa Israel n-a facut aceasta, din care cauza, în timp, au avut  mult de suferit din cauza lor. În Matei 15:21-28, apostolul  Matei descrie o familie care (într-un fel) nici nu trebuia  cel putin sa existe (o femeie si fiica ei, bolnava, stapânita de un demon). Femeia era din partile Tirului si ale Sidonului. Dintr-un mediu cumva obscur, poate chiar mai de jos decât samaritenii. Nimeni n-am dori, la prima vedere – sa fim rude cu acesti oameni, nici vorba sa ne dorim sa-i avem de exemplu pentru viata noastra.

Dar Isus, dupa ce a vorbit cu fariseii despre datina batrânilor, despre ce anume îl spurca pe om (ceea ce le iese din gura si din inima lor: gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, marturiile mincinoase, hulele) a plecat de acolo, S-a dus în partile Tirului si ale Sidonului.

În acele momente, Isus face un pas mare, plecând de lânga cei „sfinti” – farisei si carturari -, ajungând aproape de nevoile celor cu faima rea din acel tinut.

(..) Aduceti-va aminte de nevasta lui Lot. (Luca, 17.32), e atentionarea facuta de  Domnul Isus. Deci e foarte important sa ne aducem aminte de nevasta lui Lot. Avraam plecase împreuna cu Lot în tara Canaan, deci si nevasta lui Lot (Geneza, 12). Ea avusese parte de ceea ce marea parte a generatiei ei nu avusese: de oameni care nu doar ca îl cunosteau pe Dumnezeu, dar si umblau îndeaproape cu El (Avraam si, în parte, Lot) si a avut parte de revelatii si descoperiri din partea Domnului. Atunci când Dumnezeu a dorit sa nimiceasca Sodoma si Gomora, pentru ca pacatele comise acolo erau nespus de mari, El a trimis acolo agentii Sai speciali, îngerii Lui, sa-i scoata pe Lot si familia sa afara din cetate, deoarece acolo  Domnul va trimite foc si pucioasa. Nevasta lui Lot avea informatiile necesare despre cunoasterea lui Dumnezeu si ale planurilor Sale si a avut si un mare privilegiu sa poata sa umble în lumina calauzirii lui Dumnezeu.

(.) Însa femeia cananeana a trait si a crescut într-un mediu infect, întinat si bolnav, plin de întunerec spiritual si de lipsuri materiale.

Dar, cu toate acestea, ambele situatii au ceva în comun: Domnul Isus sau îngerii Sai ajung si în acele locuri pline de istorie si învataminte. Si aici ajungem si noi în situatia de a ne pune o întrebare inevitabila:

Câte ocazii de a îndrepta lucrurile si destinul însusi a avut parte fiecare dintre aceste doua femei? Continue reading “Ce model de mama preferi?”

Dumnezeu iti cere un singur lucru

George Danciu

Revista Armonia 

 

Sa stii, dar, ca Domnul Dumnezeul tau este singurul Dumnezeu..”               Deuteronom, 7.9

Drept raspuns, Isus i-a zis:Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi si te framânti tu, dar un singur lucru trebuie. Maria si-a ales partea cea buna, care nu i se va lua.”                                    Luca, 10.41-42

.


ESTE UN SINGUR DUMNEZEU


E o vorba româneasca care ne clarifica si ne ajuta sa folosim putine cuvinte: Câte bordeie, atâtea obiceie!

Omul îsi primeste învatatura pe multe canale si prin si mai multi oameni. Diversificata, însa e oscilanta si schimbatoare de la o zi la alta.

Acesti învatatori, nu numai ca nu sunt desavârsiti, nu sunt nici cel putin mereu la fel, aceeasi, ei sunt schimbatori si inegali cu ei însisi. Ei sunt purtati încolo si încoace de orice val de învatatura pe care o primesc la rândul lor.

Doar Unul singur, Dumnezeu, e mereu acelasi, azi, si ieri si în veci. Dumnezeu nu se schimba, El ramâne mereu egal cu El însusi în ceea ce face. El este unic.

Daca primim de la oameni,  învatatura si pretentii, ele se modifica mereu si niciodata nu reusim sa ne multumim unii pe altii.

Daca însa ne raportam la Dumnezeu, care ne da o învatatura clara si care are aceleasi pretentii, dintotdeauna, atunci nimic nu ne va surprinde.

El spune adesea ca ne cere doar un singur lucru, El nu doreste sa ne încarce carul sau sa ne încurce în drumul nostru spre Viata eterna.

***

Luca, 10

Pentru a ne edifica, putem lua multe exemple, fie de o parte, fie de alta.

Însa, acum sa privim în capitolul 10 din Evanghelia dupa Luca unde gasim câteva subtexte.

(a) Primul e Trimiterea celor 70 de ucenici. Sa luam doar o singura învatatura, cerinta  a Domnului pentru crestini!

Dupa aceea Domnul a mai rânduit alti saptezeci de ucenici si i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetatile si în toate locurile pe unde avea sa treaca El.

Cine va asculta pe voi pe Mine Ma asculta; si cine va nesocoteste pe voi, pe Mine Ma nesocoteste; iar cine Ma nesocoteste pe Mine nesocoteste pe Cel ce M-a trimis pe Mine.”

Sunt împuterniciti si trimisi de Domnul, multi, Luca ne spune de trmiterea a saptezeci, dar în zilele noastre numarul e mare, fara de numar, însa El e Acelasi, Unul, cu aceeasi învatatura neschimbatoare.

Trebuie sa-L întrezarim cu totii pe El, Unicul, în zugravirea slaba si saracaciasa pe care doar asa reusim, palid, sa-L prezentam pe Cel Nevazut, Creatorul a toate.

Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatal Meu; si nimeni nu stie cine este Fiul, afara de Tatal, nici cine este Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere.” (Luca, 10.22).

Ni se cere doar un singur lucru: sa fim Ambasadorii Lui! E mult, e putin, e dificil… acesta e mandatul nostru.

(b) Al doilea e Pilda Samariteanului

Un învatator al Legii s-a sculat sa ispiteasca pe Isus si I-a zis: „Învatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citesti în ea?” El a raspuns: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine însuti.”

Un învatator al Legii s-a ridicat sa-L ispiteasca pe Isus si I-a zis: „Învatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” Si acestui om, Domnul i-a cerut un singur lucru,  pe care, implinindu-l,  va avea satisfactie, va mosteni viata vesnica.

Ce i-a cerut? Sa fie plin de iubire; fata de Dumnezeu si fata de aproapele sau.

„Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine însuti.”

Oamenilor nesinceri le vine greu sa fie simpli în întelegere si judecata. Nici acest învatator al legii n-a putut întelege care-i e aproapele deoarece nu voia sa asculte de învatatura lui Dumnezeu.

Aproapele nostru e cel întâlnit în calatoria vietii noastre si care se afla într-o nevoie oarecare, iar noi trebuie sa fim sensibili si sa ne dam toate silintele sa-l ajutam, dupa puterile noastre (dintr-o inima plina de iubire).

(c) Al treilea text e povestea despre Marta si Maria.

Pe când era pe drum, cu ucenicii Sai, Isus a intrat într-un sat. Si o femeie, numita Marta, L-a primit în casa ei. Ea avea o sora numita Maria, care s-a asezat jos la picioarele Domnului si asculta cuvintele Lui. Marta era împartita cu multa slujire, a venit repede la El si I-a zis: „Doamne, nu-Ti pasa ca sora mea m-a lasat sa slujesc singura? Zi-i, dar, sa-mi ajute.” Drept raspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi si te framânti tu, dar un singur lucru trebuie. Maria si-a ales partea cea buna, care nu i se va lua.

Marta e personajul principal, negativ, iar Maria, din planul secund e laudata pentru purtarea ei!

Marta lucra de zor, agitata, gândind ca asa îi va fi mai de folos musafirului si-L va onora mai mult prin munca ei neostoita.

Însa Maria, la sosirea Mântuitorului, nu înceteaza a-L soarbe cu toata fiinta si inima pe Domnul!

Marta era împartita cu multa slujire, a venit repede la El si I-a zis: „Doamne, nu-Ti pasa ca sora mea m-a lasat sa slujesc singura? Zi-i, dar, sa-mi ajute.” Drept raspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi si te framânti tu, dar un singur lucru trebuie. Maria si-a ales partea cea buna, care nu i se va lua.

Domnul e cel ce trage concluzia finala. Dumnezeu ne cere un singur lucru: sa avem o atitudine de închinare înaintea Lui!

Când avem o stare de închinare înaintea Creatorului si Stapânului nostru toate celelalte decurg dupa voia Sa:

  • traim în ascultare de El;

  • mergem ca ambasadori, înaintea Lui;

  • lucram cu iubire pentru aproapele nostru aflat în nevoi;

  • Îl onoram pe Dumnezeu prin închinarea noastra, din toata inima, prin ascultare si credinta!

    Glorie Domnului! Amin.