Unde sa-L cauti pe Christos Cel Inviat ?

by George Danciu

De obicei oamenii nu-l cauta pe Domnul unde trebuie, unde El se afla. Domnul Inviat, e cautat in mormant! Desi El le spusese ca va invia a treia zi si ca va merge inaintea lor in Galilea (Matei 26.32). La mormant doi oameni imbracati in alb (ingeri) spun femeilor care-L cauta: “ Pentru ce cautati intre cei morti pe Cel ce este viu?”
Altii il cauta intre oameni nenascuti din nou. Lui Nicodim “Isus i-a zis: Adevarat, adevarat iti spun ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu.”-cf. Ioan 3.3.  Ori Domnul Isus nu poate vi vazut decat de catre astfel de oameni, El fiind din Imparatia lui Dumnzeu. E cautat intre cei care n-au invatatura biblica, la Manastiri, acolo unde asa zisii crestini cred in moaste, in icoane care plang si alte inchipuiri care atrag oamenii lesne crezatori in superstitii.
Satanistii se aduna anual, de ziua nasterii lui Karl Marx, la mormantul din Londra al parintelui “Capitalul’-ui. Nu intamplator sotia sa il dezmierda spunandu-i “micul meu diavol”, deoarece ea stia foarte bine cine-i este sotul: unul care nu iubea deloc omul, muncitorii, ci dorea numai bunastarea sa personala. Iar poetul necuvintelor, Nichita Stanescu, scrie in volumul “Noduri si Semne” ca “daimonul meu vine de departe….”.
Insa, Cel care a spus “Nu va mai numesc robi, pentru ca robul nu stie ce face stapanul sau; ci v-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu”( Ioan 15.15) a spus discipolilor unde poate fi gasit:
· In adunarea credinciosilor nascuti din nou:
“Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor”.- Matei 18.20
In Nepos, judetul Bistrita Nasaud, se pocaise o femeie, fapta pe care barbatul ei o osandise fara incetare. Dupa ani, inaintea unei zile de evanghelizare, pastorul M.B. si-a luat curaj sa intre si in casa acestuia sa-l invite. Barbatul era un munte de om. Le-a deschis usa crispat, iar cand a auzit ca are sa-i spuna ceva,  s-a indurat si l-a primit in casa. Cand a auzit enormitatea de a fi invitat la Casa Domnului, a ramas stupefiat. Dar a zis ca nici intr-un caz n-ar accepta, insa pentru curajul pastorului de-a veni cu aceasta invitatie si cunoscuta fiind  impotrivirea sa si ura pentru pocaiti,  a zis ca totusi va veni, dar sa nu-si faca cumva alte sperante. Loc nu a gasit in seara cu pricina decat in fata. In urma Cuvantului lui Dumnezeu predicat de catre pastor,  la chemarea acestuia la pocainta si sa ramana in fata cei care L-au primit pe Isus ca Domn si Mantuitor personal a ramas si acel barbat care a coborat din eul sau impietrit si a primit o inima de carne de la Mantuitorul Isus. Da, Domnul se descopera acolo unde este marturisit Numele lui, acolo unde e cantarea de lauda si unde este iubit: in adunarea credinciosilor. El e in mijlocul laudelor poporului Sau (“Totusi Tu esti Cel Sfant, si Tu locuiesti in mijlocul laudelor lui Israel. “ –Psalmul 22.3 )
· In Cuvantul Scripturii:
” La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu. …Si Cuvantul S-a facut trup, si a locuit printre noi, plin de har, si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava singurului nascut din Tatal.”-Ioan v1, 14
Multi L-au gasit pe Domnul in citirea Cuvantului Sfant. Nici Dumitru Cornilescu, ca preot ortodox inca nu-l cunoscuse cu-devarat pe Domnul Isus. Dar avea o inima sincera. Printesa Ralu Calimachi platind sa se faca o traducere contemporana pe intelesul si folosul romanilor, la recomandarea unui inalt prelat ortodox, il solicita pe Cornilescu sa se inhame la acesta lucrare de mare raspundere. Acum el se afla la Stancesti, linga Botosani. Lucreaza in conditii improprii intr-o mica si rece bisericuta traducand si scriind de 4 ori in 4 ani Biblia. Ajungand cu scrisul la Romani cap. 3 unde apostolul Pavel scrie ca:     “dupa cum este scris: Nu este nici un om neprihanit, nici unul macar. . Nu este nici unul care sa aiba pricepere. Nu este nici unul care sa caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toti s-au abatut, si au ajuns niste netrebnici. Nu este nici unul care sa faca binele, nici unul macar. Gatlejul lor este un mormant deschis; se slujesc de limbile lor ca sa insele; sub buze au venin de aspida; . gura le este plina de blestem si de amaraciune; au picioarele grabnice sa verse sange; . prapadul si pustiirea sunt pe drumul lor; nu cunosc calea pacii; frica de Dumnezeu nu este inaintea ochilor lor. …. Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului. Dar acum s-a aratat o neprihanire, pe care o da Dumnezeu, fara lege despre ea marturisesc Legea si prorocii si anume, neprihanirea data de Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus Christos, pentru toti si peste toti cei ce cred in El. Nu este nici o deosebire. Caci toti au pacatuit, si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea, care este in Christos Isus. . Pe El Dumnezeu L-a randuit mai dinainte sa fie, prin credinta in sangele Lui, o jertfa de ispasire, ca sa-Si arate neprihanirea Lui; caci trecuse cu vederea pacatele dinainte, in vremea indelungii rabdari a lui Dumnezeu; . pentru ca, in vremea de acum, sa-Si arate neprihanirea Lui in asa fel incat, sa fie neprihanit, si totusi sa socoteasca neprihanit pe cel ce crede in Isus. “           Atunnci  Cornilescu a ramas surprins cum de Pavel spune “ Caci toti au pacatuit, si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu”. El se considera neprihanit, traise cum putuse mai curat, cu grija. Se tragea din familii de preoti si invatatori. Dar Duhul Sfant il cerceta in timpul acelor traduceri si este nascut din nou. Isi recunoaste pacatul si necuratia (“Caci in pacat m-a nascut mama mea..”- Psalmul 51) si ingenunchiaza si il primeste ca Domn si Stapan pe Isus Christos Cel Inviat din morti. Aceasta nastere din nou o experimenteaza (fiind in timpul primului razboi mondial) cu cativa din cei de la scoala de sublocotenenti care-i solicitau sprijin spiritual temandu-se de moartea care era la tot pasul pe timp de razboi. Traducerea BIBLIA -Cornilescu,  e considerata de cei care au autoritate in ceea ce spun ca fiind una foarte buna, printer primele 3…4 din lume.
· Unde este unitate:
“ Ma rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine; ca, si ei sa fie una in noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis. Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si noi suntem una . Eu in ei, si Tu in Mine; pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis, si ca i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine.” Ioan 17.21-23
Unitatea se observa usor la copiii Domnului. Eu au o dragoste neprefacuta, sunt iubitori de pace, plini de mila. Au invatat de la Invatatorul lor care a spus: “Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. . Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara.”- Matei cap.11
· In cei care-L iubesc cu adevarat, din toata inima:
Domnul Isus inainte de plecarea sa de pe pamant le-a spus ucenicilor:  “Adevarat, adevarat, va spun, ca cine crede in Mine, va face si el lucrarile pe care le fac Eu; ba inca va face altele si mai mari decat acestea; pentru ca Eu ma duc la Tatal: si orice veti cere in Numele Meu, voi face, pentru ca Tatal sa fie proslavit in Fiul. Daca veti cere ceva in Numele Meu, voi face. . Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele. Si Eu voi ruga pe Tatal, si El va va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi in veac; si anume, Duhul adevarului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru ca nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi Il cunoasteti, caci ramane cu voi, si va fi in voi. Nu va voi lasa orfani, Ma voi intoarce la voi. Peste putina vreme, lumea nu Ma va mai vedea, dar voi Ma veti vedea; pentru ca Eu traiesc, si voi veti trai. In ziua aceea, veti cunoaste ca Eu sunt in Tatal Meu, ca voi sunteti in Mine, si ca Eu sunt in voi. Cine are poruncile Mele si le pazeste, acela Ma iubeste; si cine Ma iubeste, va fi iubit de Tatal Meu. Eu il voi iubi, si Ma voi arata lui. Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: Doamne, cum se face ca Te vei arata noua si nu lumii? Drept raspuns, Isus i-a zis: Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui impreuna cu el”-Ioan cap.14.12-23
· In cei care se ingrijesc de frati si surori aflati in nevoi si necaz:
“Atunci cei neprihaniti Ii vor raspunde: Doamne, cand Te-am vazut noi flamand, si Ti-am dat sa mananci? Sau fiindu-Ti sete, si Ti-am dat de ai baut? Cand Te-am vazut noi strain, si Te-am primit? Sau gol, si Te-am imbracat? . Cand Te-am vazut noi bolnav sau in temnita, si am venit pe la Tine? Drept raspuns, Imparatul le va zice: Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut.” Matei 25.37-40, cf. Matei 10.42
In cartea “Dumnezeu Imi Cunoaste Masura”, o tanara eleva, autoarea de mai tarziu Silvia Tarniceriu, din Iasi, povesteste ca o crestina pensionara, fara sa stie ca ea umbla iarna cu niste pantofi portocalii total nepotriviti cu firea ei si cu anotimpul, din criza financiara a familiei, a murmurat ca pentru ea:  “tineretul, cu moda ei!” Noaptea Domnul a cercetat-o continuu, nu i-a dat nici o sansa sa se sustraga voii Lui. Apare  dimineata devreme  acasa la familia Tarniceriu care locuia la periferia orasului. Se mirau toti, oare ce o aduce pe sora! Ea a zis ca Domnul nu a lasat-o sa mai doarma pana nu a promis Domnului, urmare unor negocieri intense, ca va da jumatate din pensia ei familiei Tarniceriu.  Familia Tarniceriu nu a vrut sa primeasca, insa crestina

a zis ca n-are cum sa nu lase banii, fiind dorinta Domnului Isus.
· In rugaciunea ascultata:
“In bunatatea Ta, Tu ne asculti prin minuni, Dumnezeul mantuirii noastre, nadejdea tuturor marginilor indepartate ale pamantului si marii! “- Psalm 65.5.
Majoritatea credinciosilor au experiente minunate prin care L-au vazut pe Cel Nevazut. . In cartea “Dumnezeu Imi Cunoaste Masura”, autoarea Silvia Tarniceriu pe atunci in varsta de 13 ani, fiindca nu-L cunostea personal pe Dumnezeu, dar vedea cum familia ei saraca e ajutata la rugaciunile pline de credinta si insistenta ale tatalui ei, de catre vecini sau crestini cu o inima simtitoare, ea deci il roaga pe Dumnezeu daca exista sa i se descopere si ei. Fiind foarte saraci, 10 copii in casa, umblau cu hainele celuilalt la scoala, astepatau ca acela sa soseasca acasa, apoi pleca el/ea in “schimbul” de dupa masa. I-a cerut Domnul Isus (daca exista) sa-i aduca o pereche de pantoti, o flanela cu nasturi in fata ca pentru fete (umbla cu cele de baieti de la fratii ei) si un palton. Nu i-a spus masura lucrurilor cerute, ca a uitat! Dar zicea, sa vedem cum va sti Dumnezeu, ca ei in casa de toti sunt 12, in biserica sunt cateva sute, iar in oras sute de mii! Dimineata a cautat la prima ora sub pat-nimic! A doua zi-nimic! Dupa cateva zile, cam la o saptamana, vine tatal de la serviciu (lucra la “Nicovala Iasi”) cu un pachet! Pe adresa scria Iassi, nu Iasi. Venea dintr-o alta tara. Inainte de a-l deschide, tatal lor multumeste Domnului. Intai scoate o pereche de pantofi. Silvia era cu sufletul la gura. Cu mare emotie zice: “Sunt ai mei! Pot sa-i incerc eu?”. Stupoare si ochi intrebatori, cum de poate zice asa ceva. In casa lor toate erau ale tuturor. Nimic al unuia. I-a probat, i-au venit perfect. De culoare maro, catifelati. Apoi scoate o flanea gri. Cu nasturi in fata! Si e masura ei! Apoi un palton grena. Ati ghicit: masura ei. Cu sfiala a marturisit cum L-a pus pe Domnul la incercare sa i se descopere. Atunci tatal si familia s-au pus pe genunchi si I-au multumit Domnului pentru frumoasa descoperire si cadoul trimis. Pentru ca Domnul Christos si-a trimis cadoul cu adresa precisa, au fost date Silviei. “Inainte ca sa Ma cheme, le voi raspunde; inainte ca sa ispraveasca vorba, ii voi asculta!”- Isaia 65.24
· In cantarea de lauda:
Niculita Moldoveanu a fost inchis multi ani in temnitele comuniste din Roamania unde a suferit crunte batai si schingiuiri. Wurmbrand marturiseste ca odata fr.Niculita a fost batut rau de tot, tinut pe ciment cu burta in jos si torturat. Dupa ce au fost dusi in celula, fratele Niculita zice: “Sa-ti arat ce cantare mi-a dat Domnul in timp ce eram torturat: Cer senin”. Refrenul repeta Cer senin, cer senin, – desi el fusese chinuit. “Cand iti intorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, si nu ti se umple fata de rusine. “-Psalmul 34.5
1 .Cer senin, (cer senin) de lumina tu esti plin,
Raza ta (raza ta) incalzeste viata mea.

Refren:
Cer senin (cer senin) de lumina esti plin,
Vin’ in viata mea, vin’ dupa tine suspin.
Cer senin, cer senin.

2 Cer slavit, (cer slavit) de Isus esti pregatit
Ca sa-mi fii, (ca sa-mi fii) loc de-odihna pe vecii.
3 Cer divin, (cer divin) vin’ in viata mea, o vin’
Chiar acum, (chiar acum) când alerg pe-al vietii drum.
Se cunoaste si cazul lui Charlotte Elliott care fiind paralizata in pat a fost vizitata la casa ei din Brighton, Anglia de catre un evanghelist elvetian L-a vestit pe Isus Chritos si jertfa sa, si care i-a spus ca poate veni la Christos asa cum este cu pacatele ei pe care El le-a ispasit la Golgota. Dupa 14 ani de la convertirea ei a scris versurile cantarii: “Asa cum sunt la Tine vin, Putere n-am, Tu-mi fii sprijin, O Mielule, eu vin, eu vin”

· Intr-o inima zdrobita, intru-un duh smerit .In cei prigoniti pentru Numele Lui. In viata (moartea) martirilor.
Saul din Tars care invatase la picioarele lui Gamaliel (marele professor fariseu) a ajuns sa prigoneasca cu mare ravna pe cretini. Pe drumul Damascului inainta hotarat sa supuna, sa persecute sis a inchida alti crestini. Dar Domnul i s-a aratat intr-o lumina stralucitoare: “Pe drum, cand s-a apropiat de Damasc, deodata a stralucit o lumina din cer in jurul lui. El a cazut la pamant, si a auzit un glas, care-i zicea: Saule, Saule, pentru ce Ma prigonesti? . Cine esti Tu, Doamne? a raspuns el. Si Domnul a zis: Eu sunt Isus, pe care-L prigonesti. Ti-ar fi greu sa arunci inapoi cu piciorul intr-un tepus. . Tremurand si plin de frica, el a zis: Doamne, ce vrei sa fac? Scoala-te, i-a zis Domnul, intra in cetate, si ti se va spune ce trebuie sa faci..” Fapte 9.3-6
Dumnezeu s-a aratat nu numai in cuptorul cu foc unde erau aruncati cei trei credinciosi care au refuzat sa se inchine chipului de aur: “ …. sunt niste Iudei … si anume Sadrac, Mesac si Abed-Nego, oameni care nu tin seama deloc de tine, imparate. Ei nu slujesc dumnezeilor tai, si nu se inchina chipului de aur pe care l-ai inaltat tu! …. Nebucadnetar a luat cuvantul, si le-a zis: Inadins oare, Sadrac, Mesac si Abed-Nego, nu slujiti voi dumnezeilor mei, si nu va inchinati chipului de aur, pe care l-am inaltat? . Acum fiti gata, si in clipa cand veti auzi sunetul trambitei, cavalului, chitarei, alautei, psaltirii, cimpoiului si a tot felul de instrumente, sa va aruncati cu fata la pamant, si sa va inchinati chipului pe care l-am facut; daca nu va veti inchina lui, veti fi aruncati pe data in mijlocul unui cuptor aprins! Si care este dumnezeul acela, care va va scoate din mana mea? . Sadrac, Mesac si Abed-Nego au raspuns imparatului Nebucadnetar: Noi n-avem nevoie sa-ti raspundem la cele de mai sus. Iata, Dumnezeul nostru, caruia ii slujim, poate sa ne scoata din cuptorul aprins, si ne va scoate din mana ta, imparate. . Si chiar de nu ne va scoate, sa stii, imparate, ca nu vom sluji dumnezeilor tai, si nici nu ne vom inchina chipului de aur, pe care l-ai inaltat! La auzul acestor cuvinte, Nebucadnetar s-a umplut de manie, si si-a schimbat fata, intorcandu-si privirile impotriva lui Sadrac, Mesac si Abed-Nego. A luat din nou cuvantul si a poruncit sa incalzeasca de sapte ori mai mult cuptorul, de cum se cadea sa-l incalzeasca. . Apoi a poruncit unora din cei mai voinici ostasi din ostirea lui sa lege pe Sadrac, Mesac si Abed-Nego, si sa-i arunce in cuptorul aprins. Oamenii acestia au fost legati cu izmenele, camasile, mantalele si celelalte haine ale lor, si aruncati in mijlocul cuptorului aprins. . Fiindca porunca imparatului era aspra si cuptorul era neobisnuit de incalzit, flacara a ucis pe toti oamenii, care aruncasera in el pe Sadrac, Mesac si Abed-Nego. Dar acesti trei oameni: Sadrac, Mesac si Abed-Nego, au cazut legati in mijlocul cuptorului aprins. Atunci imparatul Nebucadnetar s-a inspaimantat, si s-a sculat repede. A luat cuvantul, si a zis sfetnicilor sai: N-am aruncat noi in mijlocul focului trei oameni legati? Ei au raspuns imparatului: Negresit, imparate! . El a luat iarasi cuvantul si a zis: Ei bine, eu vad patru oameni umbland slobozi in mijlocul focului, si nevatamati; si chipul celui de al patrulea seamana cu al unui fiu de dumnezei!”
Cartea lui John Foxe “Cartea martirilor” enumera cca 200 de martiri, intre anii 1400-1600. Majoritatea martirilor au fost arsi pe rug pentru ca nu s-au lepadat de credinta in Isus Christos, ci L-au marturisit biblic, nu conform traditiilor catolice ale vremii. Li se acorda sansa scaparii, dar ei au mers mai bine la suferinta prin ardere pe rug decat sa se lepede de Mantuitorul lor drag.
John Hooper, in 5 februarie 1555 a fost dus la rug. Un soldat din garda i-a dat cateva pachetele cu praf de pusca pentru a-i grabi moartea si a-i scurta suferinta. El le-a pus sub brat si intre picioare. A fost legat cu trei lanturi de stalp: unul de gat, unul pentru piept si altul pentru picioare. Dar Hooper a zis ca nu e nevoie si la legat numai de piept. Dupa ce Hooper l-a iertat pe cel care trebuia sa aprinda focul, acesta a dat foc lemnelor, dar pentru ca erau verzi, focul s-a aprins cu greu, dar vantul a dus flacarile departe de Hooper. S-a aprins un al doilea foc, dar acesta nu ardea decat mocnit si flacarile nu cresteau. Cand s-a aprins un al treilea foc, praful de pusca a explodat, dar din cauza vantului nu s-a rezolvat mare lucru. Chiar si cand limba-i era innegrita si umflata, buzele lui Hooper au continuat sa se miste pina cand au ars ajungand la gingii. Atunci a inceput sa se bata in piept cu pumnii, pina cand un brat i-a cazut; a continuat sa-si bata pieptul cu cealalta mana, cu apa, grasimea si sangele picurand din varfurile degetelor, pana cand mana i s-a lipit de lantul din jurul pieptului. Hooper a stat in foc 45 de minute, suferind rabdator chiar si atunci cand partea de jos a corpului i-a ars si i s-au revarsat intestinele.
Christopher Waid, in 1555 (?) a fost ars pe rug. Inainte a recitat ultimul verset din Psalmul 86 “Fa un semn pentru mine, ca sa vada vrajmasii mei si sa ramana de rusine, caci Tu ma ajuti si ma mangai, Doamne! “ Cand Waid a rostit ultima marturisire, un calugar catolic se afla la amvon pregatit sa-si tina prelegerea, insa acesta a coborat si nu a mai zis nimic. De indata ce trestiile au fost asezate in jurul lui, Waid le-a tras mai aproape de el, lasand doar o deschizatura pentru fata ca sa poata vorbi. S-a aprins focul, si Waid a fost auzit zicand: “ Doamne Jesuse, primeste-mi sufletul!”Chiar si cand nu a mai putut vorbi, Waid a continuat sa-si tina mainile ridicate deasupra capului, spre cer. Domnul era si cu acesta pe timpul suferintei (“Vreau dar ca barbatii sa se roage in orice loc, si sa ridice spre cer maini curate, fara manie si fara indoieli. “cf. 1 Timotei 2.8)
· In Numele Sau:
“El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe sine insusi si a luat un chip de rob, facandu-Se asemenea oamenilor. La infatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pana la moarte, si inca moarte de cruce. . De aceea si Dumnezeu L-a inaltat nespus de mult, si I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentru ca, in Numele lui Isus, sa se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pamant si de sub pamant, . si orice limba sa marturiseasca, spre slava lui Dumnezeu Tatal, ca Isus Hristos este Domnul.”- Filipeni. 2.6-11
Wurmbrand, deoarece mai intai fusese si el insusi communist, care studiase la Moscova, dupa convertirea sa, Wurmbrand fusese in tinerete si comunist si studiase la Moscova. Dupa convertirea sa, a dorit mult sa lucreze pentru poporul rus. Nu pierdea nici o ocazie sa-l marturiseasca acestora pe Domnul Vietii. In perioada celui de–al doilea razboi mondial a dus la el acasa o familie de rusi, sot-sotie, care aveau grade superioare. Le-a spus ca inainte de masa el se roaga I multumeste lui Dumnezeu, ca e crestin. S-a rugat in limba rusa pe care o vorbea foarte bine ca si alte 8…9 limbi. Inca din timpul rugaciunii Domnul a inceput sa li se descopere acestora. N-au mai vrut sa manance inainte de a afla mai multe despre acest Nume. Cand au aflat de viata Lui Isus, de felul cum lucra neobosit in vindecarea si hranirea multora, rusul a inceput sa topaie in jurul mesei nemaiputand de bucurie. Dar cand a aflat cat a suferit, a plans, apoi s-a intristat mult ca a fost rastignit si a murit. A ramas dezamagit. Insa cand a aflat ca a inviat si sta la dreapta Tatalui si mijloceste pentru oameni, rusul a inceput din nou sa nu mai poata de bucurie. O atitudine potrivita pentru cel care il primeste (intalneste) pe Domnul Christos (“Si ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvantul lor. “ cf. Ioan 17.20).
Alta data, Wurmbrand o intalnit o rusoaica pe strada si a intrebat-o daca poate sa-i vorbeasca despre Domnul Isus? Ea s-a luminat la fata si l-a imbratisat. Cand am auzit acestea, am crezut ca il cunoste pe Domnul, ca e crestina. Dar, stupoare: ea nu-l cunostea. Si a primit cu bucurie marturisirea Numelui mai presus de orice nume (“Cand iti intorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, si nu ti se umple fata de rusine. “- Psalmul 34.5).
Da, Domnul Isus lucreaza (se descopera) din pricina Numelui Sau (“Domnul S-a pogorat intr-un nor, a stat acolo langa el, si a rostit Numele Domnului. Si Domnul a trecut pe dinaintea lui, si a strigat: Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie, care Isi tine dragostea pana in mii de neamuri de oameni, iarta faradelegea, razvratirea si pacatul, dar nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovate. “- Exod 34.5-7).

· In manifestarea Duhului Sfant:
“In ziua Domnului eram in Duhul. Si am auzit inapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trambite. care zicea: Eu sunt Alfa si Omega, Cel dintai si Cel de pe urma.”-Revelatia 1.10-11
In 2 Corinteni cap. 3 Pavel spune: “Nu ca noi prin noi insine suntem in stare sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu, care ne-a si facut in stare sa fim slujitori ai unui legamant nou, nu al slovei, ci al Duhului; caci slova omoara, dar Duhul da viata. …… Dar ei au ramas greoi la minte: caci pana in ziua de astazi, la citirea Vechiului Testament, aceasta marama ramane neridicata, fiindca marama este data la o parte in Christos. Da, pana astazi, cand se citeste Moise, ramane o marama peste inimile lor. Dar ori de cate ori vreunul se intoarce la Domnul, marama este luata. Caci Domnul este Duhul; si unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. Noi toti privim cu fata descoperita, ca intr-o oglinda, slava Domnului, si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domnului. “

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s